Remedii naturale pentru tratarea sau prevenirea răcelii şi gripei

30 Noi 2011 5 comentarii

by retetecugust in De ştiut, Utile de ştiut Etichete:, , , , , ,

Noi nu am mai racit de vreo 1 an si jumatate, dar vazand in jurul nostru pe multi care mai de care cu dureri de gat, cu ochii umflati, cu nasul curgand am cautat cateva remedii usoare pentru amelioararea si tratarea acestor afectiuni.

Raceala si gripa oricat de urat se manifesta ele, nu sunt decat un raspuns al corpului la toxicitate mare. Prin scurgerile nazale, tuse, eliminarea mucusului din gat, febra nu face decat sa elimine invadatorii si sa omoare bacteriile patogene. In organismul nostru traiesc o multime de alte micro – organisme care de regula sunt benefice si traiesc intr-o simbioza perfecta (ca de exemplu : toate micro organismele care ajuta la digestia, procesarea si eliminarea bolului alimentar sau microorgansimele care traiesc in si pe pielea noastra).Aceste micro-organisme pot calatorii de la om la om. Invadatorii sau bacteriile patogene sunt de obicei, bacterii si virusuri benefice corpului, care existau si inainte in corp si aveau un comportament benefic. Intr-un organism toxic si foarte slabit incep sa se multiplice necontrolat  si comportamentul lor se transforma intr-unul patogen. Organismul vrea sa elimine toxinele in exces si atunci le invaluie intr-o cantitate mare de mucus si prin stranut, scurgeri nazale, scurgeri oculare, transpiratie,  le elimina. Febra apare atunci cand corpul doreste sa omoare anumite bacterii patogene care nu rezista la temperaturi mai mari de 38-39 grade Celsius. Poti controla febra sa nu treaca mai mult de 41 grade C, dar este bine sa o lasi sa isi faca treaba.

Deci tot ce doreste corpul este sa se detoxifice , de aceea o cale foarte buna de  a rezolva si trata raceala este sa ajutam corpul sa faca mai rapid si mai putin dureros acest lucru. Medicamentele care inhiba expectoratia, transpiratia si febra nu fac decat sa impiedice corpul sa se curete. Despre medicamente mai multe in articolul Medicamentele.

  • miere cu lamaie, portocale si tei (flori sau frunze) , propolis . Mai multe despre produsele apicole in articolul Produsele apicole – miere,polen,laptisor de matca,propolis .
  • rodie. Semintele sunt bogate in vitamina C si constituie o bogata sursa de fibre. Hippocrate recomanda consumarea sucului de rodie pentru combaterea febrei sau a tusei puternice, dar si pentru a intari organismul impotriva bolilor. Numita si “giuvaerul toamnei”, rodia are proprietati antiimflamatorii, antioxidante, iar bogatia de fier o face de folos in anemii. Potasiul din rodie normalizeaza tensiunea arteriala, iar vitamina C intareste sistemul imunitar.Acest fruct contine de 3 ori mai multi antioxidanti decat vinul rosu sau ceaiul verde. (Preferata mea pe timp de iarna, o rodie in fiecare zi )

  • sirop de macese, sirop de muguri de pin, sirop si amestecuri de plante cu echinaceea

  • Siropul de brad este eficient in tratamentul impotriva racelilor, faringitei, tusei, are actiune benefica in fluidizarea secretiilor bronhice si indeparteaza starea generala de oboseala.

  • Ceaiuri din plante. Cele mai bune sint infuziile din flori de soc, tei, potbal, busuioc, sunatoare, isop, patlagina, menta, barba-popii, coada-soricelului, urzica, luminarica, macese si coacaze negre, conuri de hamei si scoarta de salcie. Salvia actioneaza ca o aspirina.  Efectul acestor ceaiuri este mai mare daca in ele se adauga putina scortisoara si piper negru (au actiuni puternic antivirotice). In debutul starilor gripale, se bea cite o cana de ceai, din ora in ora.  Toxinele vor fi eliminate prin transpiratie.

  • Infuzie combinata: se iau 12 linguri de cretisoara, trei de musetel, soc si izma creata, se maruntesc si se amesteca bine. Se iau doua lingurite din amestec si se adauga la o cana de apa fiarta. Se da deoparte 5 minute. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi, daca se poate, neindulcite. In caz de curgere apoasa a nasului, fara febra, un remediu eficient se obtine dintr-o lingurita de busuioc, una de salvie, una de scortisoara si 5 cuisoare. Se tin in gura si se mesteca incet. Se iau 2-3 prize pe zi, dupa masa. Incercati acest remediu si in 2-3 zile, nu veti mai simti nici urma de raceala.

  • Antibioticul saracului. La primul hapciu, e bine sa beti niste ceai de cimbrisor, care e un excelent dezinfectant.

  • Hidroterapia. Mai multe despre hidroterapie in acest articol Hidroterapia – un remediu contra racelilor.

  • Comprese din ceapa, cartof, usturoi, telina, piper, ardei iute – toate rase si puse direct pe pieptul gol. Apoi le acoperiti cu un material cald si stati in pat inveliti bine cu paturi macar 30 min. Toxinele vor fi absorbite de radacinoase dar vor fi eliminate si prin transpiratie.

  • La culcare, se pot face inhalatii cu aburi fierbinti deasupra unui vas in clocot care contine busuioc, menta sau picaturi de ulei de pin sau lavanda.

  • Bai la picioare cu apa fierbinte foarte sarata (un pumn de sare/2 litri apa) timp de 10 minute, apoi se incalta sosete groase si se sta in pat bine invelit.

  • Ceapa,  usturoi crude,,  ardei rosu iute uscat pus in mancare, mancate pe indelete si mestecate bine

  • Hreanul – sinusurile congestionate si nasul infundat se vindeca fara gres daca punem pe frunte 2-3 linguri de hrean ras, invelit intr-o basma. Hreanul se tine 5-30 de minute pe frunte si la radacina nasului.Cei cu o piele foarte sensibila vor tine mai putin cataplasma, altfel pot aparea inflamatii serioase. In tratamentul gripei si al guturaiului, desfundarea nasului este foarte importanta, deoarece daca respiram normal, pe nas, sunt evitate complicatiile bronsice si pulmonare.Ca si tratament rapid al sinuzitei, acest leac nu are echivalent, o cura de 5 zile in care facem aceasta aplicatie de 1-2 ori pe zi eliminand rapid aceasta afectiune.

  • Ceapa – tusea si bronsitele sunt vindecate cu decoct de ceapa. Se iau doua cepe intregi, cu tot cu coaja, de marime medie, se spala si se pun la fiert in 1 si 1/2 cana de apa, timp de un sfert de ora. Se bea decoctul cald, indulcit sau nu, pe stomacul gol si fara alte adaosuri. Ceaiul are un gust nu tocmai placut, insa actioneaza foarte rapid si se zice ca nu exista leac mai bun contra tusei si durerilor de gat si de piept.

  • Catina – Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decit macesul si de 10 ori mai mult decit citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente in fruct sint A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regasim celuloza, betacaroten (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe etc. Efectele benefice ale acestei plante sint cunoscute inca din antichitate. Medicina traditionala chineza o recomanda in tratamentul bolilor digestive. De altfel catina este considerata un fruct complex si care contine toate vitaminele de care nevoie organismul.Amestecul de fructe de soc si catina poate fi preparat usor in gospodarie. Foarte bun in revitaminizari, combinatia celor doua fructe cu miere de albine se poate consuma zilnic, cite o lingura dimineata. Catina este un tonifiant de exceptie al mintii si trupului si un veritabil antidot pentru stres. Imbunatateste sistemul imunitar si protejeaza organismul impotriva racelilor. Catina favorizeaza cresterea imunitatii organismului si refacerea globulelor rosii. Se pun 2 linguri cu fructe de catina, 2 linguri cu miere de albine, se strivesc fructele in miere pentr a nu oxida, se adauga o cana cu apa, 3 saptamani se lasa la macerat in borcan inchis si in frigider. Se administreaza 2 cani pe zi, pana in ora 17. Pentru cresterea eficientii acestui preparat, se mai poate combina cu propolis si polen.Alt mod de utilizare : la 100g miere se adaugă 30 g fructe de cătină, se lasă la macerat 3-7 zile, după care se dau copiilor câte 2 linguriţe/zi, iar adulţilor 2 linguri/zi. Se ia până la ora 14, deoarece este puternic energizant şi seara poate produce palpitaţii şi somn agitat.

  • În usturoi s-au descoperit mai mult de 20 de substanţe antivirale şi antibacteriene. Pentru a preveni răceala sau imbolnavirea de gripă, mestecaţi cîte o jumătate de căţel de usturoi dimineaţa, la prînz şi seară. Dacă răceală v-a prins deja, zdrobiţi 5-6 căţei de usturoi, amestecaţi cu 10 linguriţe de miere şi luaţi din acest preparat cîte o linguriţă, din jumătate în jumătate de oră.
  • Sucul de lămâie. Fructul se stoarce într-un pahar, iar la sucul obţinut se adaugă 2 linguriţe de miere şi coajă rasă anterior, apoi se completează restul cu apă. Se lasă la macerat 1-2 ore, după care se bea. Se beau 3-4 pahare într-un interval de 12 ore. Se  poate face si un suc din lamaia completa (fara coaja galbena , cu coaja alba din interior si seminte) la blender . Vedeti aceasta reteta Limonada.
  • Tinctura de propolis, câte 1 linguriţă dimineaţa şi seara cu puţin ceai.
  • Frectii cu oţet de mentă, salvie sau levănţică;
  • Coaja de salcie decoct din 2 linguri coajă la o cană de apă; se beau 2-3 linguri pe zi.
  • Curcuma reprezinta un remediu eficient pentru raceli si iritatii ale gatului. Amesteca o jumatate de lingurita de pudra de curcuma proaspata cu o lingurita de miere. Acest amestec se consuma o data sau de doua ori pe zi. Se mai poate lua si amestecat cu un mujdei de usturoi sau in salate. Curcuma este principalul ingredient din amestecul numit curry. O reteta foarte usoara si buna este Conopida cu curry.
  • Pe timp de iarna si pentru prevenirea racelilor si scaderii imunitatii recomandam sa adaugati si un amestec de minerale si vitamine coloidale enrgizate. Vor sustine functiile ficatului si pancreasului si ale sistemului imunitar.
  • Incercati sa renuntati, cat timp sunteti racit, la lapte si produse lactate, deoarece acestea amplifica disconfortul si stimuleaza secretiile.
  • Folositi semintele de canepa. Mai multe cititi in articolul Semintele de canepa .
  • Folsiti fitoplanctonul marin ca supliment alimentar. Mai multe cititi in articolul Fitoplanctonul marin.
  • Folositi algele albastre verzi ca supliment alimentar. Mai multe cititi in articolul Algele albastre- verzi.
  • Folositi spirulina ca supliment alimentar. Mai multe in articolul Spirulina- regina proteinelor.
  • Mananca Fructe goji . Mai multe despre goji in articolul Goji – Fantana tineretii.
  • O zi de post negru, doar cu sucuri de legume si fructe, pe saptamana poate ajuta la vitaminizarea si detoxifierea corpului. Acest lucru poate ajuta si in timpul raceli, dar fructele folosite sa nu fie fructe foarte dulci si sa nu se faca exces de ele. Sa se faca sucuri cu amestecuri de legume si fructe ca de exemplu mere cu telina si morcov, sau telina si castravete, spirulina si mar, rodie cu portocala si lamaie etc.
  • Suc de grau verde dimineata pe stomacul gol (50ml) sau in amestec cu alte legume etc. Sucul de grau transforma corpul nostru intr-un mediu alcalin, in care boala nu se poate dezvolta. Abudenta de minerale alcaline elimina mediul foarte acid din corpul nostru.Sursa de clorofila care stim ca ajuta la oxigenarea corpul cu ajutorul celulelor rosii, marind si numarul acestora purifica sangele si-l imbogateste, reducand anemia.Puternic detoxifiant al ficatului. “Enzimele si amino acizii prezenti in sucul de grau ne pot proteja de carginogene mai mult decat orice medicament aflat in lume. Intaresc celulele, detoxifica ficatul si cursul sangelui, neutralizeaza chimic orice mediu poluant din corpul nostru intalnit in calea lui”. Contine toate mineralele de care omul are nevoie si vitamine, A, complexul de vit. B, C, E and K.  Reduce presiunea arteriala, dilatand in tranzitul lui caile prin care sangele circula.Pentru a beneficia din plin, 100% de proprietatile acestui suc, sucul trebuie sa fie consumat imediat dupa presare.
  • In timpul starii de raceala odihniti-va, relaxati-va si dormiti cat doriti.
  • Mergeti la sauna,pe langa selelalte tratamente, aceasta ajuta la eliminarea toxinelor.

Cand luati remedii naturale durerile pot sa nu dispara si sa nu fie ascunse, de aceea perioada de raceala poate fi mai greu suportata la inceput. Dar daca rezolvati raceala prin metode naturala o data, a doua oara simtomele vor fi suportate mai usor si tot asa. Aceste lucruri nu sunt valabile la toti oamenii, trebuie sa experimentati ca sa intelegeti :) .

Surse imagini aici, aici.

Medicamentele

28 Noi 2011 2 comentarii

by retetecugust in De ştiut, Utile de ştiut Etichete:, ,

Desi provin dintr-o familie in care un parinte este doctor, iar eu am terminat facultatea de medicina…nu pot spune ca inteleg medicina traditionala. Si asta pentru ca medicina actuala este cu mult in spatele bolilor. Sunt o serie de boli pe care oamenii le au si vin la medicul de familie, iar medicul de familie ridica din umeri si nu stie ce sa le dea.  Ii trimite la o serie de specialisti, care nici ei nu gasesc vreun leac, si asta pentru ca simptomele pe care le au acesti pacienti nu corespund nici unei afectiune invatate de ei.  Am facut facultatea de medicina si acolo nu am avut nici un curs efectiv de nutritie. Nutritia este importanta din punctul lor de vedere, dar mai importanta este tratarea pacientului cu medicamente. Normal ca asa este daca este sa ne gandim ca  doctorii sunt platiti de companiile farmaceutice sau li se ofera diverse avantaje (calatorii la congrese, mici atentii : pixulete, umbrelute etc.).

Pe langa asta, nutritia sanitara sa vedem ce ofera : mancare fiarta: legume, pui, lactate, oua. Oamenii bolnavi nu au acces nici macar la spital de o mancare bogata in nutrienti si fara toxine…ba li se adauga mai multe toxine prin medicamente. Ultima data cand am fost mai serios racit (acum 2 ani), incepusem sa am reactii alergice pe piele de la antibiotice, de atunci am spus STOP la antibiotice. Iar ultima data cand am luat vreun medicament a fost acum un an, un antivomitiv, si am avut aceeasi reactie alergica. In timpul acesta de 2 ani mi-am schimbat dieta de la mancarea traditionala  (cu porc, lapte, oua, paine alba)  la mancare naturala cruda (in proportie de 80%), iar corpul s-a mai detoxifiat . Acum corpul reactioneaza rapid si ma alerteaza imediat cand ceva nu este in regula. De exemplu, daca iau medicamente imi apar imediat reactii alergice observabile pe corp.

Ultima data cand a fost Elena la un doctor  a fost  acum 1 an,  avand dureri la o ureche.  A mers la un cabinet ORL si medicul i-a dat un antibiotic forte  pentru o “ciuperca”, pe langa aceasta i-a mai dat si un medicament pentru protectie digestiva(pentru protectia stomacului).  A primit o pastila in plus , care nu avea legatura cu afectiunea (nu ca prima ar fi avut) pentru ca antibioticul era atat de puternic, incat, ca efect secundar avea ulcerul. Evident, ca nu a luat antibioticul, si intr-o saptamana, fara medicamente i-a trecut. Pe atunci nu mai manca nici ea produse din carne, era doar ovo-lacto-vegetariana.

Sa luam un exemplu simplu : daca avem o masina (asa cum este vazut corpul uman in medicina) si in loc sa ii punem benzina ( hrana ), ii umplem rezervorul cu apa si benzina. In mod normal, masina nu va mai functiona bine. Ceea ce face un medic in ziua de azi, este sa se uite la masina, concluzioneaza ca “tuseste” si “se ineaca”, si apoi incearca sa ii atenueze aceste simptome. Medicul poate sa adauge un nou filtru, care sa filtreze apa, inainte de a ajunge la motor, sau sa adauge o substanta care sa emulsioneze benzina, ca sa nu mai tuseasca masina, deci se ocupa de simptome si incearca sa le atenueze.In acest fel masina devine dependenta de acel filtru nou pus,sau de acea substanta pe care trebuie sa o foloseasca in mod obligatoriu toata perioada in care este folosita. Dar nu ar fi mai usor sa goleasca rezervorul si sa puna benzina de calitate ??

Medicamentele incearca sa imite ceea ce face natura in mod simplu si natural. Ca sa faci un medicament specialistii se chinuie luni sau ani intregi ca sa separe un anumit compus dintr-o planta, acel compus despre care ei cred ca ajuta la o un anumit simptom al unei boli. De ce sa te chinui atata sa extragi un singur compus dintr-o anumita planta, atunci cand planta are acea substanta in mod natural, si iti este oferita gratis ? Compusul izolat nu mai are acelasi efect, ca si planta intreaga. In interiorul plantei, acea substanta se gaseste impreuna cu zeci sau sute de alte substante, care o ajuta sa isi faca treaba, o activeaza cand este nevoie si ii potenteaza efectul. Toate merg si functioneaza impreuna, nu degeaba au fost create asa. Nu poti merge cu o masina daca ai decat un scaun din ea, sau doar motorul. Poti folosi si un scaun in mod separate sau un motor, dar nu iti dau aceeasi experienta ca o masina completa.

Mai jos sunt  cateva pasaje din cateva carti :

Punctul de vedere al lui Hipocrate era: „Natura vindeca, medicul nu este decat asistentul ei“ . Si cand Parintele Medicinei Clinice a abandonat medicamentele puternice si otravitoare in favoarea credintei  profunde, simple si sanatoase in puterea creativa a Naturii, el a inaugurat varsta de aur a medicinei grecesti.

Atunci cand sunt bolnavi, cei mai multi oameni trebuie sa-si ocupe timpul inghitind pilule sau cineva sa se ocupe de ei, fie chiar si printr-o interventie chirurgicala. Daca li se spune sa se odihneasca, sa se abtina de la unele alimente, sa permita corpului  sa se vindece singur, ei raman sceptici si tematori. Se vor duce sa consulte un medic care face ceva. Asa incat medicina moderna a indepartat metoda simpla si putin spectaculoasa a lui Hipocrate de tratare a bolii prin regim: hrana adecvata, aer curat, repaus. Foarte putini sunt acei care mai urmeaza inca aceste sfaturi întelepte, pronuntate acum 24 de secole, atunci cand acest mare profesor i-a învatat pe discipolii sãi, în Insula Cos, ca boala nu este numai Pathos (suferinta) ci si Ponos (truda), adica necesitatea urgenta pentru un corp de a face un efort pentru a-si redobandi starea sa normala de sanatate.

Si aceasta, contrar invatamintelor lui Hipocrate care spunea, adresandu-se discipolilor sai: „Lasati leacurile  în borcanele lor daca puteti vindeca bolnavul cu ajutorul hranei“.

Este deci de înteles ca, daca aveti indrazneala sa mentionati dieta ca pe un tratament posibil al bolii,
(inca)  veti fi ascultat cu un scepticism deloc disimulat.
Unii au definit omul ca pe „un ansamblu ambulant detevarii“. Si, în aceste tevi, de-a lungul veacurilor, el a turnat decocturi de scorpion pisat, de ureche de liliac, de pinteni de pasari de curte si de seminte de iarba nebunilor, precum si mii de alte mixuri carora li se atribuiau virtuti curative. Ni se poate parea ca traim într-o epoca de „hipnoza a medicamentului “, dar Publius Syrus facea, cu o jumatate de secol înainte de Christos, aceasta observatie înteleapta: „Exista leacuri care sunt mai  rele decat raul însusi“. Variatii pe marginea acestei observatii cinice au putut fi facute, de catre bolnavi si de catre medici, multa vreme dupa aceea – si poate chiar si înainte.
Mascarea simptomelor cu ajutorul medicatiei nu rezolva boala,ci doar o ascunde, cauza ei profunda nefiind înlaturata. Cauza profunda, „intoxicarea“, careia i s-a blocat o cale de descarcare prin medicatia utilizata, va folosi o alta cale pentru  a se descarca ( aparitia unui alt simptom) sau se va descarca în profunzime la nivel metabolic celular sau la  cel al  perturbarilor de multiplicare (tumori maligne si benigne). Astfel, desi blocarea unei colici biliare este considerata necesara atat de naturisti cat si în medicina alopata, ea nu rezolva cauza care a facut posibila aparitia crizei biliare (respectiv diskinezia biliara). Atata vreme cat aceasta cauza nu este inlaturata, ea va putea da nastere oricand unei alte crize sau va putea evolua asimptomatic spre o boala mai grava (de exemplu un calcul biliar cu blocaj consecutiv de cai biliare, colestaza si tot ansamblul de modificari).
Acelasi lucru se petrece cu fiecare din cei care utilizeaza alimentatia traditionala, din prima zi de la nastere – organismul este intoxicat zilnic, putin cate putin, incetul cu incetul, adaptandu-se intoxicat zilnic la agresiunea toxicitatii culinare tot mai pregnante pe masura  inaintarii în varsta. Astfel ca nu se mai sesizeaza efectul toxic inaintarii in varsta. Nu se mai sesiseaza efectul toxic al alimentelor denaturate prin preparare traditionala , decat odata cu apropierea de „varsta bolii generalizate“ (batranetea), sau dupa o pauza alimentara , cand se introduce direct hrana denaturata (se produc reactii organice violente, mergand pana la deces!)
Din aceste considerente se observa ca sistemul homeopat prezinta, practic,  acceasi abordare ca si cel alopat (chiar daca la o alta dimensiune, cea a corpului bio-energo-informational): tratarea simptomelor si nu a bolii in ansamblul ei organic, a efectelor si nu a cauzei. Desi,  cum spuneam, homeopatia – la fel ca si celelalte sisteme „naturiste“,care provin din natura (nefiind obligatoriu naturale), de genul acupunctura, ayurveda, macrobiotica, fitoterapie etc. – abordeaza un palier superior al dimensiunii universului uman (cel energo-informational, unele chiar cel psiho-emotional),  totusi, atitudinea pacientului este similara celei din terapia alopata:  de asteptare pasiva dupa incurgitarea  unui „leac“ (homeopat, ayurvedic ,ceaiuri, diverse preparate speciale, mai vechi sau mai moderne, precum si alimente speciale, „miraculoase“), totul sa revina ,  la normal, uitand de adevaratele cauze reale ale bolii si permitand, in continuare, intoxicarea culinara zilnica …
In schimb, Alimentatia Naturala, prin simplul, dar eficientul proces de dezintoxicare, actioneaza direct, firesc si natural: elibereaza bratul balantei de povara apasatoare (simptomul fizic) fara a atasa altul, suplimentar,pe bratul opus (medicamentul generator al simptomului contrar). Procesul decurge firesc, natural, explicat prin implicarea directa, puternic dezintoxicanta, a fibrelor vegetale celulozice (polizaharidene digerabile), care desfac „circuitul hepato-entero-hepatic“ de intoxicarea organismului – eliminandu-se, astfel, prin scaun, toxinele absorbite din bila si nu numai.
Medicamentul alopat :
prima etapa din nasterea unui nou medicament este legata de asa numitul „screening “ care consta din trierea efectelor interesante ale unei substante, prin diverse testari.  Dupa aceea urmeaza determinarea  gradului de toxicitate al substantei cercetate  . Urmeaza apoi experimentarea pe animale si cercetarea efectelor teratogene .  Daca si experimentarea clinica – pe de o parte cea mai importanta – se dovedeste promitatoare, noul produs primeste investitura de „candidat la medicament“  fiind supus ca atare unor comisii pentru aprobari finale. Sistematizate, aceste etape se prezinta astfel:
–etapa de screening;
–etapa testarilor toxicologice si teratogene sau cea a experimentarii  pe animale;
–etapa experimentarii pe om sau etapa experimentarii clinice;
–etapa autorizatiei de punere în vanzare a noului medicament. De subliniat este ca, chiar atunci cand un medicament a trecut cu succes proba experimentarilor clinice, el nu poate fi considerat  pe deplin cunoscut.
Acesta pare a fi marele si esentialul handicap al medicamentului alopat, fata de „Medicamentul – Aliment“ Natural : denaturarea, degradarea acestuia, prin sinteza chimica industriala  (in abordarea stereochimica), dar mai ales ruperea sa de Natura,  prin izolarea substantei „active“ din complexul natural . In acest fel, structura chirala se transforma conform moleculelor materiei nevii (dextrogir), in timp ce izolarea substantei active de restul componentelor din extractul vegetal natural exacerbeaza reactia  generata de dextrogirizarea (de fapt, racemizarea) moleculara. Aceste procese determina puternicele efecte secundare adverse, resimtite de fiecare pacient care a utilizat in mai mare masura medicamentele alopate.
In acelasi timp, trebuie tinut cont si de dimensiunea informationala: o substanta care aduce cu ea „imaginea“ separarii si a denaturarii, introdusa in corp va „oferi“ acelasi tip de informatie , cea a separarii si a degradarii.
Acuzatiile care se aduc in general medicamentului tin de cinci factori principali:
– in primul rand: medicamentele sunt, în majoritatea lor, ineficiente.
– in al doilea rand: tot in majoritatea lor, ele sunt periculoase.
– in al treilea rand: ele se afla intr-o permanenta metamorfoza,fapt ce – in afara de laturile pozitive ale acestui fenomen – genereaza deruta si neincredere.
– in al patrulea rand : incita la supraconsum.
– in al cincilea rand : ele sunt foarte costisitoare, fapt ce creeaza suspiciuni privind interesele comerciale care stau în spatele lor.
Nu demult, un cunoscut profesor universitar de farmacologie declara ca „tratarea bolilor omenesti cu majoritatea medicamentelor zilelor noastre poate fi asemanata cu incercarea de a stinge un incendiu izbucnit într-un cos de gunoi dintr-un apartament al unui zgarie nori, inundand cu apa cladirea de sus pana jos.  Sau, altfel spus, este ca si  cum ai folosi un baros pentru a strivi un paianjen .“ Chiar si cele mai bune si eficiente medicamente produc o multime de efecte secundare neplacute si uneori chiar periculoase. Multe dintre medicamentele folosite pe scara larga astazi, se dovedesc  adesea a fi mai degraba un pericol pentru sanatate  decat un ajutor.
Multi oameni iau aspirina pentru cel mai mic semn de febra, raceala sau durere de cap.In fiecare 24 ore,  in SUA se  consuma  45 de tone din acest medicament!
Anual, 100.000 de persoane sufera de pe urma efectelor toxice severe ale aspirinei sau ale altor produse inrudite. Si, ca si cum aceasta nu ar fi de ajuns, se stie astazi ca aspirina favorizeaza aparitia ulcerelor  gastrice si ca este legata de aparitia sindromului Reye, o boala adeseori mortala, care apare la copii. In cazul medicamentelor folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale, pe langa scaderea acesteia, ele produc si o multime de efecte secundare nedorite, ca: slabiciune, oboseala, somnolenta, dureri de cap, depresie mentala, ameteala, balonare, transpiratii, indigestie, instabilitate emotionala, ingreunarea vorbirii, cresterea nivelurilor colesterolului si impotenta. Persoanele care au nevoie de aceste medicamente sunt adeseori nevoite sa incerce mai multe tipuri diferite pana  gasesc unul pe care-l pot suporta…
Multi oameni au o incredre copilareasca in medicamente, pe care le folosesc ca sa-i calmeze, ca sa poata dormi, ca sa-si pastreze  greutatea ideala si ca sa se protejeze fata de orice suferinta imaginabila. Medicii au deseori ocazia sa vada  persoane care iau 10-20 sau chiar mai multe pastile in fiecare zi.Nu sunt putini cei carora trebuie sa li se opreasca administrarea de medicamente  pentru a se insanatosi !
In decursul istoriei sale, omul nu a facut altceva decat sa lupte prin inventii si descoperiri artificiale impotriva legilor naturii, temandu-se  prea mult de moarte. Industria chimica si mai ales cea farmaceutica au avut un dublu efect negativ. In primul rand, chimicalele de orice fel au schimbat biologia speciilor vii. Orice element chimic artificial care nu este regasit in natura sau exista in proportii anormal de ridicate in mediu, determina o reactie biologica de adaptare la noile circumstante. Astfel, poluarea chimica nu este nociva numai in relatie cu omul, ci mai ales prin adaptarea fortata la care obliga speciile. Modificarile impuse deregleaza intreaga cibernetica a functionarii ecosferei, conducand la aberatii biologice ucigase:  un efect direct al acestora este aparitia noilor boli contagioase sau forme de cancer. Constatarea ca in triburile de salbatici fenomenele de frigiditate sunt rar intalnite, ca si cele ale sterilitatii, vin în sprijinul ideii ca mediul artifical creat de om este o cauzã importanta. In lumea mileniului trei,intoxicatia informationala legata de sex, cat si poluarea chimica, in special prin medicamente:  calmante, antibiotice si anticonceptionale, vor accentua continuu extinderea fenomenului sterilitatii.
In momentul de fata traim intr-o epoca nu numai atomica, ci si antibiotica . Din pacate, pentru medicina este o epoca in care cea mai mare parte a colegilor mei consulta, pentru a ingriji un bolnav, un volum la fel de gros ca anuarul telefonic al orasului Paris. Aceasta carte contine denumirile a mii si mii de medicamente destinate sa aline durerile oamenilor suferind de o multime de boli, medicamente dintre care medicul hotaraste sa prescrie pacientului sau o pilula roz sau una albastruie. Asta nu inseamna, dupa umila mea parere, sa practici medicina!
Prea multe dintre aceste medicamente miraculoase sunt lansate pe piata insotite de o mare campanie publicitara ; apoi dovedindu-se a fi periculoase, ele sunt retrase in mod discret pentru a fi inlocuite cu medicamente noi si mai puternice, despre care se afirma ca  pot vindeca toate bolile omenirii.
Totusi, nu putem incheia acest subcapitol fara a preciza foarte clar, pentru cei dispusi sa duca aceasta concluzie pana la extreme: medicamentul alopat (dar si interventia chirurgicala) are rolul sau bine definit si salvator de vieti în numeroase afectiuni, insa , in special  in cazurile grave, acute,  si supraacute, intoxicatii, diferite accidente etc. – deci, in cazul medicinei de urgentã …..Deci nu se neaga medicamentul alopat in sine, ci abuzul utilizarii sale, mai ales in situatii cronice, depasind faza acuta, in care adevaratul „medicament – aliment“  natural, isi poate intra in rol,  ca, prin actiune temeinica si indelungata,  sa inceapa lungul proces de dezintoxicare (naturalizare) al organismului.
Exemplul clasic al a acestei situatii este cel al pacientului aflat in stare de soc (nu conteazã ce tip), practic in imposibilitatea de comunicare cu ceilalti, puternic dezechilibrat metabolic. In acest caz, primul pas de a-l reechilibra este, evident, medicamentul-soc alopat, nicidecum „meniul natural“.  Acesta ii va fi recomandat, dar numai dupa ce-si va reveni, prin utilizarea blamatului medicament alopat (cu adevarat, medicina alopata foloseste cel mai adesea principiul „cui pe cui se scoate“!). Metaforic vorbind,  pentru pacientul aflat in stare grava, medicamentul alopat este „carligul“ unditei ce-l pescuieste din groapa bolii si a mortii , pentru a-l ridica si a-l depune la „MasaVietii“, cea a „alimentelor-medicament“ naturale…
Cu mentiunea ca si acestor droguri ale fazei acute si supraacute ale bolii, li se pot gasi, prin experimentare, echivalentul natural (prin plantele medicinale, alte extracte naturale superactive), putem conchide, la final de subcapitol al „mundus medicamenti“, ca medicamentul alopat, cu actiune rapida si ultrarapida (element deficitar medicamentului- aliment), nu trebuie sa fie nicidecum ignorat, ci folosit cu incredere,  in lipsa alternativei naturale – in caz de urgenta.
Surse :
Un tratat pentru alimentatia naturala a OM-ului – Marian Paraschiv-Claudius
informatii de pe internet

Seminţele de cânepă

27 Noi 2011 3 comentarii

by retetecugust in De ştiut, Superalimente Etichete:, , , ,

Canepa este o planta rezistenta care se crede ca ar proveni din zona centrala a Asiei. Ea poate creste in orice ecosistem din lume. De obicei planta are o inaltime de 1-2 m, insa poate ajunge si la inaltimi de 4,5 m. Canepa nu necesita tratarea cu pesticide sau ierbicide. Canepa produce un superaliment, care este samanta ei.

Productia de canepa este probabil una dintre cele mai vechi industrii de pe pamant, datand de mai bine de 10 000 ani. De la inceputul umanitatii, civilizatii ca nativii din America de Nord, europenii, indienii, sumerienii, persii, egiptenii, mesopotamienii si din America Centrala au cultivat aceasta planta.

Canepa se trage din genul Canabis. Persii au denumit-o kanab, iar grecii Kanabis. Canepa a jucat un rol important in agricultura si cultura. Numele “hamp” (de la canepa) se regaseste in numele unor orase americane unde s-a cultivat aceasta planta New Hampshire, Hampston, Hampstead.

In anii 1930 s-a produs una dintre cele mai mari conspiratii media ale secolului XX. Jurnalistul William Hearst impreuna cu corporatia DuPont, un grup petrolier, bancherii internationali si un grup de politicieni ignoranti au dus o lupta pentru interzicerea canepei. Familia Hearst a cumparat milionane de hectare de padure pentru a fabrica hartie, pentru a inlocui canepa…iar Dupont a promovat nilonul din petro-chimicale sintetice pentru a inlocui canepa. Nici industria petroliera nu a dorit o competitie cu industria canepei, deoarece biocombustibilul din aceasta planta era mult mai ieftin, asa ca Hearst si-a folosit puterea de jurnalist pentru a schimba parerea oamenilor despre canepa si marihuana. In 1937 s-a implementat taxa marihuana…in care era interzisa si cultivarea si distribuirea canepei, aceasta fiind posibila deoarece marihuana este o subspecie a canepei, cunoscuta ca o planta cu proprietati psihoactive si medicinale. Violarea acelei taxe se pedepsea cu amenda de la 2000$ pana la 5 ani inchisoare. Aceasta legislatie a stopat productia de canepa in America.

Insa canepa a fost din nou legalizata in al doilea razboi mondial. S-au plantat cateva sute de mii de hectare de canepa pentru a sprijini armatele in razboi. Dar aceasta legalizare nu a tinut mult, canepa fiind interzisa din nou dupa razboi. In 1970, datorita unor interese speciale, s-a dat o lege prin care se diferentia canepa de marihuana.

Canepa sau marihuana ?

Canepa si marihuana fac parte din acceasi specie Canabis  sativa, o specie cu sute de subspecii.

Pe multi poate surprinde canepa ca fiind un superaliment. Guvernele si media au restrictionat accesul la cunostintele despre canepa, datorita marihuanei. Marihuana cu frunza si floarea ei, contin 9-tetrahidrocanabinol (THC), care a devenit ilegal in lumea occidentala, punandu-i-se eticheta de drog…in timp ce bauturile alcoolice si medicamentele care au efecte mult mai nocive sunt legale. Industria de canepa maximizeaza productia de fibre, seminte si ulei, iar marihuana productia de THC. Canepa are un nivel de THC cuprins intre 0,05-1% in florile ei, iar marihuana intre 3-20%, asadar trebuie fumata sau ingerata o doza mare de canepa (cam 2,5 Kg )  in cateva minute pentru a obtine doar putin din efectul marihuanei. Se spune ca cei care cultiva marihuana, isi ascund planta printre cele de canepa, pentru a nu fi recunoscuta. Acest lucru este fals, si chiar daca ar face-0, marihuana isi pierde din THC atunci cand este langa canepa prin polenizare. Astfel marihuana isi pierde mult din efectul ei psihoactiv.

Mai multe utilizari  ale canepei

Toate partile din planta canepa sunt utile.  Din canepa se poate confectiona carton, cherestea si combustibil. Canepa poate fi folosita in producerea aproape a oricarei categorii de produse comerciale.

Semintele de canepa si frunzele de canepa

Semintele de canepa sunt o bogata sursa de proteine. Uleiul de seminte de canepa are o concentratie mare de acizi grasi esentiali. Semintele de canepa au peste 20 de minerale esentiale si sunt usor de digerat in stare de germeni, datorita continutului scazut de acid fitic si al numarului mare de enzime.

Frunzele de canepa contin un procent ridicat de siliciu, care este folositor in fortifierea osoasa si in infrumusetarea pielii, parului si unghiilor. Frunza de canepa este bogata in fibre. O parte a frunzei este neteda, iar cealalta parte este abraziva, asa ca, odata mancata si fibrele strabat organismul,resturile frunzei trec in tractul digestiv, curatand intestinele.

Ceaiul de frunze uscate de canepa are efect antimicrobian mai puternic chiar si decat plantele amazoniene pau d’arco si cat’s claw .

Canepa este folosita si pentru ingrijirea corpului (sapunuri, sampoane, lotiuni, balsamuri de buze,uleiuri de baie), in industria  textila (canepa fiind mai rezistenta , mai putin costisitoare (1 acru de canepa produce 2 acrii bumbac), de 4 ori mai calduroasa, absoarbe de 4 ori mai multa apa si de 3 ori mai puternica la tractiune  decat bumbacul). Canepa este si mai usor de cultivat decat bumbacul. Textilele din canepa sunt mai rezistente, mai durabile si mai usor de produs decat cele din bumbac, si peste toate acestea mai confera si o protectie la UV.    Uauuu. Si atunci de ce nu vedem textile din canepa prin magazine ????

Hartia din canepa a fost produsa in premiera de China acum 2000 ani. Utilizand hartia de canepa putem stopa taierea abuziva a copacilor  si sa mentinem un ecosistem curat. Hartia de canepa poate rezista si 1500 ani si se poate recicla de 10 ori, fata de cea din lemn, doar de 2 ori.

Canepa poate fi folosita pentru a inlocui produsele petro-chimice toxice, pentru a produce mase de plastic biodegenerabile.

Originalul motor diesel a fost construit pentru a merge pe combustibil de canepa. Orice motor diesel poate merge si astazi cu combustibil pe canepa sau un biodiesel imbunatatit pe baza de canepa. Dezvoltarea biocombustibililor poate elimina consumarea de combustibili fosili si nucleari. Cand canepa este arsa ca si combustibil, dioxidul de carbon este recunoscut de plante, fiind similar cu cel natural. Astfel putem reduce cu mult  efectele de poluare ale atmosferei. Dar nu se vrea asta, nu ???

A fost construita chiar si o masina in 1941 de Henry Ford bazata in proportie de 70% din fibre de celuloza din canepa. Masina era mai usoara si consuma mai putin combustibil (care era si acesta un combustibil din etanol din canepa). Dar masina nu a intrat in productie datorita interzicerii canepei.

Beneficii

Cercetatorii si medicii considera canepa ca fiind unul dintre cele mai nutritive surse de hrana . Semintele de canepa sunt o bogata sursa de proteine (35%) si grasimi (47%). Semintele de canepa contin toti aminoacizii esentiali si acizii grasi esentiali necesari corpului uman. Nici o alta planta nu contine toti acesti aminoacizi intr-o forma usor de digerat.

Ca sursa proteica, doar spirulina, algele albastre-verzi si fitoplanctonul sunt peste semintele de canepa.

Ca sursa  de grasimi, are un balanta ideala de acizi grasi esentiali omega-3  si omega-6.

Semintele de canepa sunt bogate in fibre, vitamina E ( de 3 ori mai mult decat in in ), acizi grasi mononesaturati omega-9 (acestia sunt considerati a fi o importanta sursa de energie vitala). Semintele de canepa sunt o sursa buna de lecitina pentru creier si pentru sustinerea ficatului, si sunt printre singurele seminte care contin clorofila.

Acidul Gama-linoleic (AGL)

La fel ca si spirulina, canepa are proprietati antiinflamatorii, continand acidul gras esential gama-linoleic. AGL inhiba formarea de prostaglandine inflamatorii si ajuta in mentinerea balantei hormonale. Asta inseamna ca semintele de canepa ajuta si in tratarea sindromului premenstrual si in schimbarile de stare emotionala. O deficienta de AGL poate cauza femeilor  sa devina mult prea sensibile la propriul hormon,  prolactina, asta cauzand dureri la nivelul sanilor.

Minerale

Canepa exceleaza la absorbtia mineralelor din sol. Samanta de canepa este o sursa excelenta de minerale principale si secundare. Samanta de canepa poate contine urmatoarele minerale :

  1. Fosfor (un minineral foarte bun pentru imbunatatirea densitatii osoase )
  2. Potasiu
  3. Magneziu
  4. Sulf (mineral bun pentru frumusete si longevitate )
  5. Calciu
  6. Fier (ajuta la formarea sangelui si transportul oxigenului )
  7. Mangan (ajuta la formarea sangelui si transportul oxigenului )
  8. Zinc (sustine sanatatea pielii si a ficatului )
  9. Sodiu (echilibreaza cantitatea de potasiu si sustine functia adrenala )
  10. Silicon (un mineral pentru frumusete, ajuta la densitatea osoasa )
  11. Cupru ( face parte din complexul vitaminei C, inverseaza parul carunt )
  12. Platina (un maestru enzimatic )
  13. Bor ( ajuta la asimilarea calciului, normalizeaza hormonii )
  14. Nichel
  15. Germaniu ( rol antiviral )
  16. Staniu ( ajuta la cresterea firelor de par )
  17. Iod ( ajuta in functia tiroidiana, in hipotiroidii )
  18. Crom ( un mineral pentru functia pancreatica )
  19. Argint (antiviral, antifungic, antimicrobian )
  20. Litiu (un mineral alcalin care imbunatateste starea emotionala )

Aminoacizii purtatori de sulf , precum cisteina si metionina, ajuta ficatul si sistemul nervos la detoxifierea de otravuri. Acestia imbunatatesc deasemenea si sistemul imunitar, forta fizica, flexibilitatea, agilitatea, tenul, pierderea parului, viteza de vindecare si functionalitatea ficatului si pancreasului.

Cum se foloseste ?

Semintele de canepa sunt foarte bune si mancate singure, ca o gustare.  Ele merg foarte bine presarate pe salate . Se combina bine in smoothie si dresinguri pentru salate, adaugand savoare si bogatie gustului. Semintele de canepa intregi, nedecorticate, pot fi inmuiate in apa pentru a micsora inhibitorii de enzime care se gasesc de obicei in seminte. Pot fi decorticate si mancate sau facute lapte si baut proaspat. Semintele de canepa pot fi usor adaugate in smoothie-uri cu superalimente, ciocolata cruda si alte amestecuri cu cacao. Ele sunt mai bogate in proteine si mai consistente decat alte seminte utilizate pentru salate, precum semintele de floarea soarelui si mac.

Doze recomandate

  • incepatori sau copii ( 2-9 ani ) : 15-30 gr./zi
  • doza de adolescent ( 10-18ani) : 30-50 gr./zi
  • doza de adult : 50-75 gr./zi
  • super-atlet : pana la 140 gr. /zi

Exemple de retete cu  canepa facute de noi :

Canepa se poate gasi usor la magazinele vegane sau naturiste .

Surse :

Superfoods – David Wolfe

Surse imagini aici.

Aloe Vera – Esenţa si secretul egiptean al nemuririi

26 Noi 2011 Scrie un comentariu

by retetecugust in De ştiut, Superalimente Etichete:, ,

Aloe Vera este o planta care are mai multe tipuri de specii ce se gasesc in zone de desert si regiuni subtropicale din Africa, America, Asia si Europa. Aceasta planta a fost folosita inca de pe vremea Egiptului antic si a Greciei antice.

Fiecare frunza de aloe vera contine un gel mucilaginos, care este o sursa importanta de zaharuri cu lant lung si polizaharide. Gelul de la aloe vera, in starea ei naturala, contine vitamina A, C, E, minerale ca sulf, calciu, magneziu, zinc , selenium, crom, la fel ca si antioxidanti, fibre, aminoacizi, enzime, steroli, dar cel mai important polizaharide. Polizaharidele din aloe au efect lubrifiant la nivelul articulatiilor, creierului, sistemului nervos si al pielii. Aceste polizaharide sunt carbohidrati cu ardere lunga, generand energie pentru mai mult timp. Polizaharidele din aloe au si efecte imuno-modelatoare, permitand sistemului imunitar sa lupte impotriva bolilor cronice, nanobacteriilor si infectiilor cu fungi. Aloe vera joaca un rol crucial si in pierderea greutatii.

Proprietati antimicrobiene pe aparatul digestiv

Aloe Vera este utila in mai toate problemele  legate de aparatul digestiv, printre care si colite, ulcere sau sindrom de colon iritabil. Aceasta planta “taie” si dizolva mucusul din intestine, marind astfel absorbtia nutrientilor. Polizaharidele din aloe ajuta la indepartarea candidei, imbunatatesc absorbtia si digestia si regleaza nivelul ph-ului. Aloe are si o actiune prebiotica, marind efectul probioticelor ca acidophilus bifidus, L. salivarius, L. plantarum etc. Lupta si impotriva unor microorganisme ca Bordetella pertusis, E. coli, H. Pilori, Strptococus pneumoniae.

Aceste minerale Ormus se gasesc in sarea de la Marea Moarta, aceasta din urma putand fi utilizata in solurile unde creste aloe vera. Planta isi mareste astfel cantitatea de minerale Ormus.

Hidratarea

Rol in reducerea inflamatiilor, al bolilor cardiovasculare, cancere, diabet, radiatii

Studiile arata ca aloe vera este folosita cu succes in tratarea artritelor, inflamatiilor si edemelor. Aloe stimuleaza productia de fibroblaste, indicand repararea tesutului lezat.

La Milano s-a realizat un studiu  pe  26 pacienti cu tumori avansate  incluzand cancere de san, de tract digestiv, pe creier si plaman care au fost tratati cu 20mg de triptamina, un neurotransmitator al melatoninei. Alti 24 pacienti au fost tratati cu 20mg melatonina impreuna cu un 1ml. de tinctura de aloe vera, de doua ori pe zi. Dintre acesti 24 de pacienti, la 2 pacienti starea s-a imbunatatit, 14 pacienti s-a stabilizat boala si nu au mai avut simptome mai grave. La cei 26 de pacienti tratati doar pe melatonina, doar 7 au fost  stabilizati si nu au mai avut simptome grave.

Aloe vera este folosit si in tratarea bolilor cardiovasculare, luat impreuna cu psylium, reduce cantitatea totala de colesterol, trigliceride si lipide si creste HDL ( mai este numit ”colesterolul bun”).

Gelul de aloe vera in stare naturala (raw), normalizeaza nivelul de zahar din sange si ajuta la tratarea diabetului. Studii recente au aratat ca vitamina C si E din aloe vera sunt mentinute in organism timp de 24 ore dupa ingerarea gelului de aloe vera fiind eliminate lent.

Ormus, polizaharide si sistemul imunitar

Aloe are o mare afinitate de a concentra minerale Ormus, ”particule cu energie ridicata” , cunoscute de antici si redescoperite prin anii 1970. David Hudson a aratat ca aloe vera concentreaza  mineralele Ormus in fractiuni polizaharidice. Polizaharidele transporta astfel mineralele Ormus la nivelul articulatiilor, sistemului nervos si imunitar, pielii, parului, ficatului si pancreasului, ajutand astfel la o vindecare mai rapida sau mentinand balanta homeostatica.

Hidratarea

Polizaharidele din aloe contin hidrogen si minerale Ormus, care maresc hidratarea celulelor epiteliale. De hidrogen avem nevoie pentru a ne hidrata. In zonele cu climat desertic, unde apa este in cantitati foarte mici, consumul de aloe joaca un rol important in supravietuire. Sulful din aloe este similar la forme cu DMSO (dimetil sulfoxid) si MSM (metil-sulfonil-metan). Aceste forme de sulf ajuta la regenerarea colagenului distrus, hidratarea organelor, restaurarea aportului lichidian, al elasticitatii si flexibilitatii. De asemenea aceste forme de sulf fortifica sistemul imunitar si distrug nanobacteriile care pot cauza o serie de boli autoimune, artrite, psoriazis, litiaza renala, cataracta etc.

O proprietate pe care o are aloe este si cea de reintinerire a pielii, dar si al articulatiilor, pielii,  sistemului nervos , pancreasului, ficatului si parului. Multi spun ca aloe era folosita de Cleopatra din Egiptul antic,mentinandu-si astfel frumusetea remarcabila.

Glutation

Aloe vera stimuleaza  productia in ficat de glutation. Glutationul este un antioxidant care joaca un rol important in productia de celule albe.

Vindecarea afectiunilor  dermului

Aloe este folosita oentru vindecarea : abraziunilor, in acnee, eczeme, muscaturi de insecte, hemoroizi, psoriazis,  alergii ale pielii,  cancer de piele,  infectii ale pielii, rani,  arsuri, vene varicoase. Pentru tratarea afectiunilor de mai sus este necesar sa tinem gelul de aloe pe piele cateva ore pe zi timp de mai multe zile.

Atunci cand cumparam produse din aloe vera ar trebuie sa ne uitam  la :

  • daca este organica
  • sa preferam frunzele proaspete de aloe vera in dauna celei imbuteliate. Doar aloe vera proaspata isi mentine proprietatile antibacteriene
  • sa alegem fruzele mai groase, cu mai mult gel.

Mai jos este o lista cu produsele din aloe vera pe care le puteti gasi pe internet sau la diverse magazine :

  • whole aloe vera leaves (frunze din aloe vera) : este un gel din aloe vera care are proprietatile enzimatice antifungice pastrate
  • gelul de aloe vera la sticla
  • pudra de aloe vera uscata : un produs util pentru infectii cronice luat regulat cate 750-1500 mg/zi
  • acemannan : este o mucopolizaharida din aloe vera cu proprietati imunostimulante
  • tincturi alcoolice de aloe vera
  • lotiuni de aloe vera

Cum sa folosim aloe vera ?

Gelul de aloe vera are o concentratie bogata in polizaharide, de aceea aceasta planta este mai buna atunci cand frunzele ei sunt taiate. Se indeparteaza ghimpii de la capetele frunzei si se extrage gelul cu ajutorul unui cutit. Gelul de la aloe vera se poate combina  cu smoothie-uri, diverse sucuri, salate, supe  sau alte preparate. Frunzele de aloe vera se pastreaza cel mai bine la temperatura camerei, nu in frigider si nu lasate la lumina directa a soarelui.

Aloe vera poate fi cultivata chiar si in apartamente, planta nefiind foarte pretentioasa. Are nevoie de multa lumina si de aceea este de preferata pozitionarea plantei la fereastra catre sud. Necesita, in timpul verii, lumina, aerare, udare abundenta. Dar, atentie! Excesul de apa poate duce la distrugerea plantei, prin putrezirea radacinilor. Iarna, se pastreaza in camere racoroase cu temperaturi minime de 8-10 grade C si cu multa lumina. Se recomanda transplantarea plantei la 2-3 ani. Inmultirea se face prin butasi, in perioada mai-iunie sau prin despartirea puilor de la baza plantei si plantarea lor in ghivece mici. Butasii se planteaza in pamint nisipos si trebuie tinuti la caldura si umbra citeva zile. Mutarea in ghivece se face abia dupa aparitia radacinilor.  Sarea de la Marea Moarta ajuta aceasta planta daca este introdusa in solul unde creste.

Folosesc extracte pe baza de aloe pentru ten si corp, luate de aici. Sunt foarte bune ca regenerant, reparator, puternic hidratant, puternic calmant, cicatrizant si atenuant al petelor maronii .

Surse :

Superfoods – David Wolfe

Surse imagini aici si aici .

Bulgăraşi de nea zmeuraţi

24 Noi 2011 4 comentarii

by retetecugust in Dulciuri Etichete:, , , ,

Santem aproape de iarna, de sarbatori si incep deja sa ma gandesc la zapada :) . Aceasta reteta a venit ca inspiratie cand m-am gandit la aceasta perioada, forma prajiturelelor este de stelute si bulgarasi de nea. Zmeura nu este din peisajul de iarna dar fiind congelata se portiveste cat de cat.

Ingrediente :

  • 400-450 gr nuci caju
  • 200 gr zmeura proaspata sau congelata
  • 1 lingurita lucuma (optional)
  • 1 lingurita praf de vanilie bourbon
  • 6-7 lingurite cocos razuit (pulpa de cocos fulgi)
  • 2-3 linguri ulei de cocos topit (aprox 20 gr solid)
  • apa vie
  • miere sau alt indulcitor (agave, stevie  etc)

Nucile se pun in apa cat sa le acopere si se lasa acolo 7-8 ore. Apoi se spala bine si se pun in blender. Se adauga apa, eu am adaugat aproximativ o cana si jumatate de apa, si se mixeaza pana ajunge la consistenta unei creme fine. Se adauga cocosul fulgi, vanilia si lucuma, indulcitorul natural,  si se amesteca din nou cu mixerul. Daca nu este deja topit, uleiul de cocos se topeste si se pune deoparte intr-un bol.

Se separa compozitia facuta astfel : 3 sferturi intr-un bol si un sfert ramane in blender. In sfertul din blender punem un pumn de zmeura si bleduim.

In compozitia pusa in bol (cele 3 sferturi) adaugam 2 linguri ulei de cocos topit si amestecam bine. Luam formele si le punem pe o tava ca sa nu le stricam atunci cand le punem la frigider :) . Turnam compozitia alba in forme , dar nu le umplem de tot ci doar jumatate sau maxim 3 sferturi din forma respectiva. Cand am terminat de turnat crema alba, luam zmeura si punem in crema alba cat dorim, dupa gust si imaginatie.

Ne intoarcem la crema mixata cu zmeura – crema rosie-mov, punem ce ne-a ramas din uleiul de cocos in ea , probabil o lingura, si amestecam bine. Turnam si aceasta crema in forme , in spatiul ramas din ele -  cam un sfert din fiecare forma. Umplem formele bine si le nivelam ca sa arate frumos.

Punem tavile cu forme la congelator pentru 4-5 ore, astfel incat sa se inchege bine si sa putem scoate usor prajiturelele din ele.

Prajiturelele se mananca cu lingurita. Tinute in frigider, isi mentin forma si au consistenta unei creme mai tari.

Le puteti orna cu fulgi de cocos sau un sos facut din zmeura si miere.

Puteti folosi orice forma,  sau chiar paharute sau boluri de inghetata.

Timp de preparare :

  1. 8h nucile caju stau in apa (tu poti face ce doresti :) )
  2. 30-40 min prepararea efectiva
  3. 4-5 h la congelator
  4. 10 min sa le scoatem din forme

Salată de ciuperci

23 Noi 2011 4 comentarii

by retetecugust in Aperitive şi garnituri, Reţete fără foc, Salate Etichete:, ,

Aceasta este o reteta extrem de simpla care poate fi facuta rapid. Este una din salatele mele preferate pe care o consum cu placere in aceasta perioada.

Ingrediente :

  • 1-2 ciuperci mari ( 100-150 gr.)
  • 1 morcov mic
  • 5-6 florete brocolli
  • 1 legatura marar
  • 2 catei de usturoi
  • 1 lingura sos de soia
  • 1 lingurita otet de mere
  • 1 lingura ulei de masline
  • cimbru , maghiran
  • piper, chilli (optional)

Mod de preparare :

Se taie ciupercile felii subtiri si se pun intr-un vas impreuna cu soia, otetul de mere si uleiul de masline. Se adauga morcovul dat prin razatoare, floretele de brocolli , mararul taiat marunt si usturoiul dat la presa de usturoi. Se amesteca compozitia cu mainile astfel incat ciupercile sa absoarba sosul de soia, otetul si uleiul de masline. Se adauga condimente dupa gust.

Timp de preparare : 10 min.

Nr. portii : 1-2

Fitoplanctonul marin

22 Noi 2011 6 comentarii

by retetecugust in De ştiut, Superalimente Etichete:, ,

Fitoplanctonul marin se afla la baza lantului trofic. Exista peste 40 ooo specii de fitoplancton si microalge care se gasesc  in diverse oceane, lacuri, rauri sau cursuri fluviale. Fitoplanctonul marin constituie un sfert din toata vegetatia planetei si furnizeaza 90 % din oxigen. De fapt, fitoplanctonul marin furnizeaza mai mult oxigen decat toate padurile planetei la un loc. Deasemenea fitoplanctonul marin produce mai mult sulf decat toate organismele de pe aceasta planeta. Sulful protejeaza fitoplanctonul de radiatiile excesive de la soare.

Fitoplanctonul marin contine o combinatie unica de nutrienti care sustin viata : acizi grasi esentiali omega-3, mucleotizi, ADN,ARN, proteine, clorofila, vitamine (A, B1, B2, B3, B5, B6, B12, C, D ) minerale si polizaharide.

Beneficiille consumarii acestui aliment sunt nenumarate :

  • furnizeaza energie fara stimulare
  • imbunatateste sistemul imunitar : antiviral, antifungic, antibacterian
  • efect antiinflamator
  • imbunatateste viteza si siguranta detoxifierii : fitoplanctonul faciliteaza o detoxifiere fara demineralizare.
  • pierderea greutatii
  • imbunatateste memoria : deoarece contine fosfolipide si acizi grasi omega-3, stimuleaza productia de neurotransmitatori
  • o stare generala de bine : pentru ca este bogata in clorofila, mareste cantitatea de oxigen necesara musculaturii. crescand astfel anduranta la efort. Proteinele sunt de doua ori mai usor de absorbit decat cele din alimentele gatite.
  • normalizarea dezechilibrelor sangvine
  • imbunatateste concentrarea
  • recuperare mai rapida dupa anumite boli sau accidentari
  • repararea sistemului nervos : este foarte bun in tratarea bolilor neurologice cronice, ajutand la repararea fibrei de mielina
  • imbunatateste somnul
  • stare de calm
  • imbunatateste digestia si circulatia : datorita clorofilei
  • imbunatateste vederea : asta datorita numarului mare de antioxidanti dar si a acizilor grasi omega-3.
  • ne face sa ne simtim mai tineri . Pielea va fi mai tanara si mai radianta datorita zincului, sulfului si siliconului.

Fitoplanctonul marin ajuta in boli ca : artrita reumatoida, lupus, eczeme, cancere, boli cardiovasculare, boala Alzheimer, Parkinson, hepatite sau alte boli ale ficatului, infertilitate, infectii, astm, osteoporoza, disfunctii renale.

Acest superaliment contine toate mineralele si toti aminoacizii esentiali cunoscuti.

Imbunatateste absorbtia acizilor grasi esentiali omega-3

Conumarea acizlor grasi omega-3 previne riscul aparitiei bolilor cardiovasculare, boli autoimune, neurologice  sau tulburari de comportament. Astfel o mai buna absorbtie genereaza un raspuns mai bun si mai rapid.

Fitoplanctonul este superior uleiurilor din peste in ceea ce priveste acizii omega-3.

Antioxidanti

Fitoplanctonul marin este bogat in antioxidanti, precum clorofila, dar si carotenoizi. Clorofila ne protejeaza de radiatiile x de pe aeroporturi, de razele UV, de diverse chimicale din alimente. Clorofila intensa din fitoplancton ne ajuta sa ne oxigenam mai bine organismul si mai mult combustibil pentru muschi, marind astfel rezistenta si performanta.

 

Fitoplanctonul marin se gaseste sub forma de pudra si sub forma lichida. Putem sa il consumam impreuna cu apa, smoothie-uri, sucuri proaspete, ciocolata cruda (raw)  etc.  O data desfacut, fitoplanctonul trebuie pastrat in frigider sau intr-un loc racoros pentru a-si pastra prospetimea. Este recomandat sa fie consumat in timp de 3 luni de la deschiderea ambalajului.

Nu am gasit posibilitati de cumparare in romania si online par a fi destul de putine, bine nici nu am stat sa caut intens, dar am dat de acest site .

Surse :

Superfoods – David Wolfe

Surse imagini aici.

 

 

Algele albastre-verzi

22 Noi 2011 4 comentarii

by retetecugust in De ştiut, Superalimente Etichete:, ,

Algele albastre-verzi din zona lacului Klamath, Oregon, sunt o forma de microalge fitoplancton care difera de spirulina prin faptul ca prefera apele dulci, nu ce cele sarate. Microalgele fitoplancton sunt la baza lantului trofic si sunt pe pamant de mai bine de 2,8 miliarde ani.

Microalgele sunt responsabile de 80-90% din cantitatea totala de alimente si oxigen a Terrei. Ele isi obtin energia prin fotosinteza. Prin fotosinteza acestor alge, Pamantul si-a schimbat atmosfera…devenind ce este astazi, cu o cantitate generoasa de oxigen. Algele albastre-verzi sunt deosebit de rezistente, adaptandu-se perfect la lumina, caldura, cantitati diferite de oxigen, dioxid de carbon si alte fenomene naturale.

Algele albastre-verzi sunt o sursa importanta de clorofila, printre cele mai bogate dintre plantele care se gasesc pe pamant.

Afanizomenon flos-aquae (AFA) este o specie particulara de alga albastra-verde. AFA este o alga fixatoare de azot, preluand azotul dein atmosfera si transformandu-l in proteine. Algele albastre verzi contin o cantitate mare de antioxidanti, minerale ( in special fier, zinc, selenium,magnezium), aminoacizi ( este o proteina completa), vitamine, enzime si multi alti nutrienti.

Comparata cu spirulina, AFA contine mai multa clorofila (10 gr. de AFA contin aprox. 300 mg. clorofila, in spirulina se gasesc 120 mg.), mai multe ficocianina (15% fata de 7% in spirulina), ,ai multa vitamina C ( de 5 ori mai multa decat in spirulina), mai multi acizi grasi esentiali. Din ce rezulta aici, reiese ca algele albastre verzi AFA sunt superioare spirulinei, insa spirulina este mai bine suportata de catre om din punct de vedere metabolic si  digestiv. Insa, incercati-le pe amandoua si vedeti care vi se potrivesc mai bine.

Sursa de proteine

Alga  AFA este o sursa completa de proteine, continand 60 % proteine. 18 aminoacizi sunt prezenti in aceasta alga. Proteinele si aminoacizii din alga AFA  sunt foarte usor de asimilat de organism, in comparatie cu proteinele de la animale , ceea ce le face sa consume mai putina energie in digestie. Proteinele sunt folosite pentru constructia, mentinerea si repararea tesuturilor din organism incepand cu oase, dinti,muschi, nervi, glande, inima, sange, ficat, piele, par si lista poate continua. O carenta in proteine duce la o musculatura slabita, vindecare lenta si o activitate neurologica dezechilibrata. Un exces de proteine animale duce la boli de inima, cancer,diverse boli ale rinichilor si in special la cancer de colon. Devine din ce in ce mai evident ca o dieta bazata pe plante cu sursa de proteine complete joaca un rol din ce in ce mai important pentru viitor.

Unele dintre peptidele aminoacide libere gasite in AFA ajuta la detoxifierea organismului de metalele grele.  Dr.  Gillian McKeith in lucrarea sa, Miracle Superfood : Wild Blue-Green Algae a constatat din experienta clinica cu AFA, ca aceasta alga elibereaza din organismul uman toxine si metale grele cum ar fi cadmium sau mercur. Ea recomanda consumarea a 6-10 gr. din acest tip de alga zilnic in cazul unei toxicitati severe cu metale grele.

Ficocianina

Am mai vorbit si la spirulina de acest antioxidant, care este un pigment ce da culoare acestor alge sa fie albastre-verzi.  Algele albastre-verzi contin ficocianina in proportie de 15 % din greutatea lor, o concentratie de doua ori mai mare decat se gaseste in spirulna. Ficocianina inhiba dezvoltarea celulelor canceroase, reduce inflamarea in colite, inflamatii cronice, sprijina functia ficatului, protejeaza impotriva radicalilor liberi  si imbunatateste productia de neurotransmitatori.

Feniletilamina (FEA)

FEA este o substanta care este prezenta in glandele adrenale si creier,sintetizata din 2 aminoacizi fenialanina si tirozina. FEA se gaseste deasemenea si in algele albastre verzi. FEA mareste activitatea neurotransmitatorilor in partile creierului care controleaza atentia si mentinerea in starea de alerta. FEA a mai fost numita si “substanta dragostei ” , ajutand la crearea senzatiilor de placere, euforie, atractie. FEA se gasete predominant in 2 alimente : cacao si algele albastre-verzi. Cum spuneam si la cacao, FEA ajuta la mentinerea atentiei chiar daca o persoana sufera de Sindromul de Deficit de Atentie. Algele albastre-verzi contin 2 mg per gram de FEA. FEA nu are efecte secundare, nu provoaca dependenta, si limitele de toleranta in timp nu ar trebui sa va preocupe. Aceasta substanta inhiba apetitul si ajuta oamenii sa scada in greutate.

Fier

Algele albastre-verzi sunt o sursa exceptionala de fier, magneziu, cupru, vitamine B si vitamina C ajutand in anemii.

ADN si ARN

ADN si ARN sunt cei 2 acizi nucleici ce iau parte in constructia materialului genetic. Algele albastre-verzi  contin 4% ADN si ARN. Acesti nucleotizi au proprietati antimicrobiene, antifungice si antivirale. ADN-ul si ARN-ul provenit de la alge poate fi preluat de sistemul nostru digestiv si folosit in refacerea genetica a celuleor noastre.

Digestie mai buna

Exista mii de enzime care se gasesc in algele albastre-verzi. Aceste enzime ne ajuta sa avem un metabolism si o digestie mai rapida .  Algele albastre-verzi, mierea si ierburile (sucul de iarba de grau) sunt cele mai bogate surse de enzime.

Antioxidanti si Beta-caroten

Algele albastre-verzi sunt o sursa bogata de antioxidanti si betacaroten.Betacarotenul este unul din cei mai siguri nutrienti si este nontoxic chiar si in megadoze. Daca pielea devine portocalie de la o cantitate mare de beta-caroten, aceasta nu este o alarma. Doar indica ca respectiva persoana are o carenta de enzime in organism.

Sistemul imunitar 

Cand este consumata zilnic, timp de mai multe saptamani, algele albastre verzi ajuta la patrunderea celulelor NK (natural killer) din celule din sange in tesuturi pentru a patrula si distruge celulele  bolnave.Aceasta proprietate este gasita si in ceaiul verde si frunzele de ginkgo biloba.

Cercetatorii au descoperit ca proteinele din algele albastre-verzi reduc HIV si virusul Ebola.

Acizii grasi Omega-3

Algele albastre-verzi contin acid alfa-linoleic (ALA) si acid docosahexanoic (DHA). La ora actuala majoritatea dietelor sunt bogate in acizi omega-6 si mai putin in acizi omega-3, acest exces ducand la aparitia factorilor ce determina boli de inima,scaderea imunitatii, probleme neurologice si probleme ale pielii. Acizii omega-3 cum sunt ALA si DHA sprijina imunitatea. DHA poate fi luat din pestii si fructele de mare, dar cum multi pesti sunt poluati, contin mercur sau anumite persoane au alergii la acest tip de mancare, algele albastre verzi sunt solutia ideala. Consumarea terapeutica de acizi omega-3 a aratat o imbunatatire a conditiilor persoanelor cardiovasculare si o inhibare in formarea cancerelor de san, colon, pancreas si prostata.

Algele albastre-verzi se gasesc sub forma uscata de pudra, lichida E3Live, ciocolate si batoane energizante, probiotice.

Este recomandat ca aceste alge sa se ia la inceput in doze mici, ulterior marind doza, asta datorita actiunii puternice de detoxifiere.

Doze recomadate :

  • incepatori sau copii (2-9 ani) : 1-2 gr. pe zi
  • normal sau copii  ( 10-18 ani) : 2-4 gr. pe zi
  • doza terapeutica : 8-10 gr. pe zi
  • doza super-atlet : 8 – 12 gr. pe zi

Algele se pot adauga in apa, smoothie, shake sau in orice alta bautura preferata.

Un filmulet in engleza despre aceste alge :

Surse :

Superfoods – David Wolfe

Surse imagini aici si aici.

Echilibrul acido – bazic

20 Noi 2011 3 comentarii

by retetecugust in De ştiut, Utile de ştiut Etichete:, , , ,

PH -ul reprezinta conform definitiei “logaritmul cu semn schimbat al concentratiei ionilor de hidrogen”. Altfel spus, concentratia ionilor de hidrogen se exprima in valoarea ph-ului in mod logaritmic : cu cat concentratia protonilor e mai crescuta, cu generarea unei aciditati marcate, cu atat valoarea ph-ului scade, si invers. De aceea o formulare fereasca – a celui preocupat de propria sanatate si de refacerea ei prin alimentatia naturala – se refera la “refacerea ph-ului”, adica la readucerea acestuia la parametrii normali, alaturi de ceilalti parametrii fundamentali organici, care se refac prin hrana naturala.

Valoarea acestui parametru este clar evidentiata de homeostazia organismului : 7.35. Iar daca neutralitatea recunoscuta a organismului este 7.00 este evident ca valoarea 7.35  se situeaza in un domeniul usor alcalin. Situarea peste aceasta valoarea se numeste alcaloza, in timp ce situarea sub valoarea aceasta se numeste acidoza. Alcalinitatea excesiva a mediului cauzeaza de asemenea probleme, ca si acidoza.

Relatia dintre acid si baza este cunatificata stiintific pe o scara de la 1 la 14 cunoscuta ca “PH”. Pe aceasta scara 7 inseamna mediu sau neutru, sub 7 inseamna acid si peste 7 reprezinta un mediu alcalin.In sange este nevoie de 20 de ori mai mult mediu bazic pentru a neutraliza o cantitate data de acid, deci este mai usor de mentinut decat de recastigat echilibrul. Asa cum temperatura noastra trebuie mentinuta la 36,5 asa si PH-ul sangelui trebuie mentinut la 7.35. Diferitele portiuni ale corpului au diferite valori ale ph-ului, de exemplu in intestinul gros mediul este usor acid, si urina este usor acida iar saliva are un ph neregulat.  Toate mecanismele de reglare ale organismului (respiratie, circulatie, digestie)  lucreaza pentru mentinerea raportului acido-bazic. Corpurile noastre nu pot rezista dezechilibrelor acide mari. In stagii timpurii simptomele acidozei nu sunt foarte intense si pot cuprinde urmatoarele : dureri de cap, eruptii cutanate,alergii, raceli, gripe si probleme cu sinusurile. Daca ph-ul tesuturilor se indreapta mai mult spre zona acida atunci organismul nu se mai oxigeneaza corect si metabolismul celular inceteaza. Pe masura ce situatia scapa de sub control pot aparea alte probleme, organele slabite incep sa cedeze, avand ca rezultat disfunctiile glandelor tiroida,suprarenale si ficat.  Atunci cand metabolismul celular inceteaza, celulele mor – adica sunteti morti.

Alcalinizarea mediului intern de fapt inseamna aducerea ph-ului la 7.35 . Interesant este cum organismul a creat un sistem de protectie contra aciditatii dar nu si contra alcalinizarii excesive, caci acidifierea mediului se manifesta prin mult mai multe fenomene decat alcalinizarea.

Se pare ca acidifierea mediului este produsa atat prin factori psiho-emotionali si mentali (stres psihic) dar si prin ingestia alimentelor acide : carne, chimicale diverse, dar si totalitatea produselor animale sau vegetale supuse tratamentelor termice (pasteurizare,fierbere, coacerea, prajirea etc).

Se stie ca sangele este compus din 20-30% acizi si 70-80% baze sau substante alcaline. Astfel ca, alimentarea excesiva cu alimente preparate termic si pe baza de carne, ajunge sa modifice dramatic acest echilibru. Acest aspect este clar evidentiat in aparitia acidului lactic in bucata de carne, imediat dupa faza sacrificarii animalului. In acest fel se produce un puternic mediu acid, favorizant al proliferarii bacteriilor de putrefactie, generatoare ale procesului de formare al acidului lactic – acest proces duce la un ph de 5.4 .

Daca nu se extinde dupa maturare (dupa ce apare rigor mortis), inaintea congelarii carnii, autoliza, generatoare a produsilor de putrefactie, se declanseaza in cascada in momentul decongelarii acesteia, prin actiunea intensiva a bacteriilor stimulate de mediul acid. Din procesul de putrefactie dar si din prepararea sa rezulta caracterul acidifiant al carnii, transmis organismului ce ingurgiteaza acest preparat. Iar acidifierea unui organism este unul din principalii factori favorizanti ai realizarii proceselor degenerative, patologice.Interrelatia dintre acidul bazic, acidoza si efectele acesteia este bine explicata in lucrarea “Citoprotectia si alimentatia” a prof. Constantin Dumitrescu.

Cand se confrunta cu un aport mare de acid, sangele incepe sa extraga minerale alcaline din tesuturi pentru compensare.Exista o familie de minerale potrivita pentru a neutralizarea sau detoxifierea de acizi puternici, ca de exemplu : sodiu, potasiu, calciu si magneziu. Un organism sanatos mentine o rezerva din aceste elemente pentru situatii de urgenta. Daca nu exista in rezerva sau din alimentatie, aceste minerale sunt luate din alte parti precum : oase , muschi, tendoane. Acest lucru duce in mod natural la carente si alte probleme aferente. Daca solicitarea acida este prea mare pentru a fi contracarata de sange, acidul este condus si stocat in tesuturi. Apoi sistemul limfatic (imunitar) trebuie sa neutralizeze ce poate – si incearca sa se debaraseze de restul. Din pacate “a se debarasa” inseamna a-l trimite din nou in sange, creind un cerc vicios de a retrage mai multe minerale de baza de la functiile lor obisnuite si stresand in plus ficatul si rinichii. Acest dezechilibru in ph-ul sangelui duce la iritatie si inflamatie si pregateste terenul pentru boala.

Cand reziduurile acide se acumuleaza in corp si intra in sange, sistemul va incercasa se debaraseze de ele sub forma lichida, prin plamani sau rinichi. Daca sunt prea multe toxine ele sunt depozitate in diverse sisteme organice, inclusiv inima,ficat,colon,pancreas sau inmagazinate in tesutul adipos inclusiv in sani,solduri,coapse,abdomen.

Probleme obisnuite in hiperaciditate :

  • greutate (Printr-o maniera defensiva corpul creeaza celule adipoase pentru a depozita acizii departe de organele noastre vitale in incercarea de a le proteja. Cand va veti hrani astfel incat corpul vostru sa aiba un ph echilibrat corpul nu va mai avea nevoie de aceste celule si va elimina toxinele cu succes.)
  • oboseala (Oboseala este simptomul sau problema majora al unui organism hiperacid infestat cu microorganisme negative. Microorganismele duc la fermentarea zaharului care altfel noi l-am folosi pentru energie, si in acest proces degaja toxine.)
  • alergiile (Toxinele produse de microorganisme intr-un corp hiperacid lipsit de oxigen contribuie semnificativ la ceea ce in mod obisnuit sunt considerate simptomele de alergie.Micotoxinele streseaza incontinuu sistemul imunitar astfel incat se deregleaza si se suprasolicita).
  • tulburari de dispozitie si ale sistemului neurologic (depresia, atacuri de panica, irascibilitatea, SPM agravat,paranoia, incompetenta mentala etc)
  • infectii urinare, dureri rectale, sterilitate, prostatita, congestii nazale

Am adaugat in aceasta pagina(in josul paginii) mai multe chart-uri in care arata alimentele in functie de PH-ul lor.

Veti vedea ca se contrazic intre ele :) . Nu trebuie sa va speriati de informatiile de mai sus, ci doar sa le stiti in caz ca aveti probleme. Nici un organism nu reactioneaza la fel, si acest PH depinde de foarte multi factori printre care : cum functioneaza digestia, cum se amesteca alimentele, cum se comporta sucurile gastrice, cate enzime si ce calitate au ele, starea emotionala in care esti, starea mentala in care esti, daca iti place sau nu alimentul, cum il mananci, in ce stare de sanatate se afla corpul tau, ce grad de aciditate ai in stomac si cum iti functioneaza ficatul, pancreasul etc, cum se secreta sucurile gastrice in stomacul tau, gradul de toxicitate al corpului , cat de copt este fructul/leguma, unde a crescut acel fruct/leguma, cat timp a trecut pana a ajuns la tine in mana, cum a fost crescut si plantat acel aliment.

De exemplu cand iau ananas de aici din Bucuresti, in 70 % din cazuri simt ca este acid. Dar Am mancat ananas de la mama lui, cules in ziua respectiva si diferenta este foarte mare. Ananasul era foarte dulce si nu era deloc acid.

In functie de cat de coapte sunt legumele si fructele, PH-ul lor difera. Cand nu sunt coapte ele tind sa fie mai acide decat atunci cand sunt bine coapte.

Întunecarea globală – Global dimming

19 Noi 2011 Scrie un comentariu

by retetecugust in Video Etichete:, , ,

Intunecarea globala, in engleza “Global Dimming”, este un termen mai putin cunoscut decat incalzirea globala, dar asta nu inseamna ca este mai putin periculos. Fenomenul este creat de reducerea graduala a cantitatii de lumina care ajunge la suprafata Pamantului, observata de-a lungul catorva decade, de cand au inceput masuratorile sistematice in anii “50. Se crede ca se datoreaza cresterii numarului de particule poluante (fum, praf etc) eliberate in atmosfera prin activitati umane. Efectul variaza de la o locatie la alta, dar global cantitatea de lumina care atinge suprafata Pamantului a scazut cu 4% intre 1960 si 1990. Intunecarea globala creeaza un efect de racire asupra Pamantului care ar fi putut masca partial efectul de sera si al incalzirii globale. Acest lucru il face deosebit de periculos.

Previous Older Entries

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 556 other followers